Tu nu stii nimic. Esti mic, prost si cu bube-n cap…

Si uite asa reusim sa-i ranim pe cei pe care-i iubim. Simple vorbe care au ca efect rani… rani in care invartim si un frumos cutitas pe deasupra. Si de ce? Pt ca le vrem binele si da, ei stiu asta, insa ii doare. Ar prefera sa-i mintim mai bine, sa-i mintim frumos, sa-i lasam sa IUBEASCA, pt ca asta fac… iubesc! Dar nu, nu putem sa stam deoparte si trebuie sa le taiem din elan, de ce sa fie ei atat de visatori, atat de ingragostiti si atat de frumosi [prin ceea ce simt]? Nu nu, trebuie sa-i facem sa revina cu picioare pe pamant pentru ca noi stim mai bine care cum e, noi stim mai bine ce simt ei, noi stim totul…
Dar oare e asa? Suntem chiar atat de maturi si experimentati incat sa ne dam seama chiar de tot? Ei sunt oare chiar atat de… vizibili pentru noi? Sunt chiar atat de mici incat sa nu stie nimic? Poate ca totusi… nu. Poate nu sunt si poate, doar poate, stiu mai bine ca noi ce si cum se intampla in sufletul lor. Poate ca totusi se cunosc mai bine decat am putea s-o facem noi vreodata. Poate… doar poate.

Avem o problema. Cand suntem nervosi, tristi… intervine chestia asta – vorbim prea mult si uitam… uitam de consecinte, uitam de noi, uitam de tot. O lectie pe care [personal] n-o s-o invatam niciodata… poate.
In momentul asta mai ascultam si o melodie foarte… expresiva. Melodie care explica tot. Nu suntem sfinti, nu le stim pe toate si… nimeni nu-i perfect. 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s